Totul despre vita de vie, de masa

Am modificat articolul ultima data pe: 24.06.24

 

Printre cele mai indragite culturi de traditie din tara noastra se afla vita de vie, care se gaseste sub diferite forme, de la bolti intregi care troneaza in fata casei si in curte si pana la adevarate dealuri cu culturi sanatoase. Din acest articol, vei invata despre cum se rasadeste si intretine o astfel de cultura. 

 

Vita de vie se afla in tara noastra de cateva mii de ani, originand din zona mediteraneana, fiind apreciata datorita faptului ca duce la productia de vin, meritand o atentie deosebita, in special avand in vedere diferitele soiuri de masa care pot fi incercate si produse, pe langa cele special concepute pentru licoarea alcoolica savuroasa. Iata cateva informatii referitoare la cultivarea, mentinerea si fructificarea vitei de vie. 

Vitis Vinifera L este parte din genul Vitis sau familia Vitaceae, intalnindu-se in zeci de locuri din tara, la nivel de productie profesionala, fiind populara si plantarea vitei de vie pentru bolta. Exista peste 35 de podgorii, in fiecare colt al tarii, Romania ocupand locul al cincilea din Uniunea Europeana cand vine vorba despre suprafata viticola, si a sasea pozitie la productia de struguri si derivate. Exista atat sortimente care sunt mai bune pentru vin, cat si unele soiuri de masa. 

 

Tipuri de vita de vie

Exista trei categorii de vita de vie roditoare, si anume cele nobile (pentru consum, vinuri), cele hibride (din gospodarii) si cele rezistente la boli. 

Vita de vie de masa este recunoscuta prin forma mai mare si aratoasa, cu mai putini samburi si o pulpa bogata. Aici sunt inclusi struguri Hamburg, Azur, Triumf sau Milcov (cu perioade de coacere mijlocie), existand si sortimente cu coacere timpurie sau extratimpurie (ex. Cardinal, Victoria, Augusta) si cele tarzii (Tamina, Xenia, Coarna neagra). 

Daca preferi un sortiment aratos, care sa iti infrumuseteze ograda si care sa poata fi folosit si pentru consum, si pentru vin, poti cauta butasi de vita de vie pentru bolta, precum soiul R 10, cel mai cunoscut. 

Variantele potrivite pentru vin se pot imparti in cele albe (ex. Chardonnay, Pinot Gris, Feteasca Alba, Riesling italian, Grasa de Cotnari, etc.), rosii (Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, Merlot, Negru de Dragasani) sau aromate (Busuioaca de Bohotin, Muscat Ottonel, Tamaioasa). 

Lor li se adauga si butasi de vita de vie de soiuri rezistente la intemperii, cu precadere la bolile vitei (Moldova, Valeria, Brumariu) si la geruri (Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Burgund). Mentionam ca plantarea se face in directia sud, pentru ca gerul sa nu afecteze cultura, fiind necesara o curatare temeinica a partilor afectate la inceputul sezonului rece. 

Cand se planteaza vita de vie

Se prefera plantarea vitei de vie toamna, cand terenul pus la dispozitie are o drenare buna, plantarea propriu-zisa trebuind sa se faca inainte ca temperaturile sa fie negative. 

Totusi, mai frecvent se intampla ca butasi de vie sa fie plantati primavara, in martie si aprilie, cand temperaturile din sol, la sub 30 cm, pot ajunge la 10 grade Celsius. Este posibila si plantarea in luna mai, in special daca terenul este mai umed. 

 

Cum se planteaza vita de vie 

Inainte de plantare, e necesar sa ai in vedere ce fel de butasi de vita de vie folosesti, dar si ce tip de sol ai si cum il pregatesti, deoarece o cultura poate rezista pana la 50 de ani. Un pas important este sa lasi solul sa se odihneasca pret de pana la 5 ani, perioada in care nu va exista o alta plantatie pe acesta. 

Insa, daca preferi sa pui alti butasi de vie in locul podgoriei existente, vei dezinfecta solul, nivelandu-l si eliminand orice alte plante sau radacini. Apoi, recurgi la fertilizare cu gunoi de grajd sau substante chimice bogate in potasiu si fosfor. In urma acestei pregatiri, pasii vor fi de desfundare, pichetare si sapare a gropilor, avand loc iarna. 

Gropile pentru plantarea vitei de vie din corzi sau butasi vor fi de pana la 40 cm in diametru la distante de 1 – 1.5 metri intre ele, randurile fiind la distante de pana la doi metri unele de altele, in functie de soi si marimea la care poate ajunge vita. Adancimea de sapare va fi de 50 cm. 

Se vor alege corzi sau butasi de vita de vie sanatoase, cu radacina sidefie si alba si care prezinta muguri vii, carora li se scurteaza radacina si corditele si care se parafineaza, mocirleaza si planteaza. La final, vor fi necesare fertilizarea, udarea si umplerea cu pamant, ultimul pas fiind musuroirea. 

Printre modalitatile cele mai comun intalnite de sustinere se afla plantarea vitei de vie pe spalieri, pe araci sau in bolta. 

 

Atoirea vitei de vie

Cel mai comun mod de “inmultire” este prin altoire. Inmultirea vitei de vie este necesara pentru cresterea suprafetei lucrate si pentru marirea productiei. Altoirea consta in taierea lastarilor si transplantarea lor catre un alt exemplar, primul find numit altoi si al doilea portaltoi, deoarece el va deveni baza radacinii. 

Altoiul poate fi la masa (unde are loc taierea vitei de vie si doua parti sunt “obligate” sa se uneasca) sau pe loc (altoiul se pune direct pe vita). Exista mai multe tipuri de altoire, cel mai popular devenind cel industrial, care se face primavara, unde se folosesc masinarii speciale. 

O alta modalitate de inmultire este marcotajul, care consta in plantarea vitei de vie din corzi toamna sau primavara. 

Tratamente pentru vita de vie

Pentru a prezerva sanatatea recoltei si a specimenelor sunt recomandate multiple stropiri pe vita de vie de-a lungul anului. Acestea vor consta, de regula, in fungicide, erbicide si insecticide. 

Online se gaseste schema de tratament pentru vita de vie in cazul in care aceasta necesita atentie deosebita, daca este infestata sau doar pentru prevenire. Vor exista multiple astfel de asocieri de substante menite a proteja si purifica plantele bolnave. 

Daca te intrebi cand se stropeste via, afla ca se intampla in multiple etape, de regula in sase sau sapte, pe sezon. Schema de stropire incepe de cand lastarii au trecut de 10 cm in lungime, continuand pe masura ce apar florile, dupa ce incepe sa apara rodul si cu cateva saptamani inainte de recoltare. 

Poate fi urmat un tabel de tratamente pentru vita de vie raportat la conditiile climaterice, deoarece unele boli pot aparea cand creste umiditatea, de exemplu. Se recomanda urmarea unui program intreg pentru a se preveni si evita, pe cat posibil, pierderile de recolta cauzate de boli si daunatori. 

 

Ingrijire

In decursul unui intreg an vor fi efectuate numeroase lucrari de intretinere si ingrijire, precum stropiri la vita de vie, taieri, rearanjari ale sistemului de sustinere ori afanarea pamantului. 

In sezonul rece poate fi efectuata modificarea si revizuirea sistemului de sustinere, spalierul putand fi verificat si reparat. Sarmele rupte, ruginite ori degradate se inlocuiesc cu unele noi, iar stalpii pot fi indreptati la bolta de vita de vie ori la cea pe araci, spre exemplu. 

Aratura de primavara este un angajament obligatoriu in vederea afanarii solului, prasirea efectuandu-se de patru ori pe sezon, mecanic ori manual. 

Legarea viilor se face inainte de dezmugurire, pentru a nu afecta cultura prin scuturare. Aceasta actiune se va intreprinde de patru ori in timpul ingrijirii culturii active, pe masura ce lastarii cresc. 

Stropirea vitei de vie e un procedeu care se va repeta periodic, dupa cum relateaza specialistii, cele mai importante tratamente fiind cele impotriva fainarii, putregaiului cenusiu si a manei. 

Pentru facilitarea procesului de rodire si crestere se recurge la diferite lucrari de intretinere “in verde” care includ plivirea lastarilor fara rod, ciupitul lastarilor cu rod, pentru a stimula si imbunatati modul de hranire si gustul strugurilor, si carnitul lastarilor, unde se vor rupe varfurile tuturor lastarilor inainte ca strugurii sa se coaca, pentru a le da mai multe elemente nutritionale. 

Pentru o vita de vie hibrida sau de masa este importanta si normarea inflorescentelor, adica indepartarea unora din ele, astfel incat sa creasca mai mult cultura. 

Copilitul si desfrunzitul sunt activitati care implica ruperea frunzelor astfel incat strugurii sa aiba mai multa lumina si mai multe resurse, pentru a se coace uniform, fiind utile mai ales pentru soiurile tarzii. 

Udatul este important in cazul in care conditiile de mediu nu sunt de ajutor, asa ca se poate folosi un atomizor pentru stropit sau un sistem de irigare in conformitate cu necesitatile soiului, ale pamantului si culturii. 

La fiecare patru ani, solul va fi fertilizat prin adaugarea de gunoi de grajd si ingrasaminte (superfosfat si sare potasica). 

 

Daunatori si boli la vita de vie

Cele mai importante boli care pot afecta o vita de vie sunt:

Mana (Plasmopara viticola) – poate afecta fiecare parte a vitei, exprimandu-se prin pete galbene care apar, mai intai, pe frunzele superioare, transformandu-se in pulbere albicioasa care va duce la uscare. Pot fi atacati si strugurii, intregul rod putand fi compromis, daca nu sunt facute stropiri de primavara care se intind pe mai multe etape de crestere. 

Fainare (Uncinula necator) – seamana cu un praf de culoare alba care ataca boabele, putandu-le compromite. 

Putregai Cenusiu (Botrytis cinerea) – poate afecta toate partile exterioare ale viei (struguri, flori, lastari, frunze). 

Putregai Negru (Guignardia bidwellii) – porneste de la baza butucilor de vita de vie si afecteaza strugurii, lastarii si frunzele, aparand precum niste pete rotunde de culoare galbuie care se usuca si necrozeaza. Deoarece se poate extinde, in cazurile majore, poate fi necesara inlocuirea exemplarelor afectate cu vita de vie butasi noi in urma indepartarii celor bolnavi si a igienizarii temeinice a solului. 

Excorioza (Photompsis viticola) – afecteaza lastarii, boabele, ciorchinii si frunzele, putand duce la compromiterea intregului butuc. Se manifesta prin pete la baza observate primavara care, pana ce vine toamna, se pot innegri, ciuperca facandu-si mai bine aparitia prin echimoze. 

Cum se taie vita de vie

Un aspect important al mentinerii sanatatii rodului este sa stii cum se curata via. Pe langa asigurarea unui soi fara elemente bolnave, va contribui si la dobandirea unei recolte mai calitative si mai numeroase. Vor exista patru tipuri de taiere, si anume: 

 

Taierea de formare – se face in primii ani dupa plantare, pentru a forma butucul, putand fi realizata si taierea vitei de vie in bolta, spre a-i da aspectul dorit pe masura ce trec anii, 

Taierea speciala – se realizeaza in cazul afectarii butucului de inghet, seceta, grindina,

Ablatiunea de rodire – este necesara in vederea obtinerii unei recolte bogate, fiind o activitate de taiere vita de vie foarte des intalnita, 

Taierea de regenerare – are loc in cazul viilor imbatranite, unde productia este scazuta, incercandu-se o revitalizare. 

Inainte de a afla cum se tunde vita de vie propriu-zis, afla ca ai nevoie de un ferastrau, o foarfeca, cosor si dezinfectant. In general, lucrarea se face cand planta este in repaus vegetativ, inainte de umflarea mugurilor, pe uscat. Partea ascutita a foarfecei se va afla catre taietura de pe butuc, pentru ca lemnul sa nu fie zdrobit si afectat, sectionarea trebuind sa fie neteda. Scurtarea coardelor se va realiza deasupra ultimului mugure, iar pentru lemnul mai tare si batran se foloseste ferastraul, taietura rezultata fiind netezita folosind cosorul. 

Taierea vitei de vie hibrida se face in acelasi fel precum a celei nobile, existand mici diferente in ce priveste plantatiile pe spalier sau araci si cele pe bolta, in fiecare an existand modificari in ce priveste modul de curatare al plantei. 

Vita pe bolta se va taia mai scurt, deoarece e condusa pe spalier, iar pe fiecare cordon al sau se vor gasi verigi de rod cu cepi si coarde, putand exista pana la 60 de ochi pe butuc. 

Taierile de vita de vie mai pot fi grupate in trei sisteme, si anume scurt, lung (sau inalt) si mixt. 

Prima tipologie e reprezentata prin elemente de rod formate din cep de 2 – 3 ochi care poate exista intr-un numar flexibil pe coarda (pana la 10, in majoritatea cazurilor). Se intalneste des la soiurile unde primii trei ochi sunt usor de vazut dinspre baza (Feteasca alba, Aligote, Feteasca regala). 

Sistemul de taiere lung foloseste coarda de la 8 pana la 16 ochi. 

Taierea mixta sau Guyot foloseste veriga de rod drept element central de productie. Pentru ca se arata mai eficient, se va intalni mai des, acesta imbinand elemente ale sistemelor lung si scurt. Coardele vor acoperi productia anului in curs in timp ce cepii vor fi cei care denota lemnul de rod al anului viitor. 

Poate fi luata in considerare si forma de conducere, cu alte cuvinte, inaltimea de la sol a elementelor de productie la plantare vita de vie si intretinere, existand forme joase, inalte si semiinalte. 

 

 

 

Lasa un comentariu

0 Comentariu