Cultura de triticale este una dintre cele mai apreciate in prezent, atunci cand vine vorba despre cereale, ea devenind din ce in ce mai raspandita. Avantajele pe care le presupune aceasta alegere sunt reprezentate de productivitatea crescuta, rezistenta mai mare a plantelor la factorii de mediu si la boli si faptul ca samanta de triticale are o incoltire mai rapida decat graul si orzul.

 

Descrisa ca o cereala intermediara intre grau si orz, triticale este foarte bine folosita ca furaj pentru animale, productivitatea ridicata, valoarea nutritiva si rezistenta culturilor fiind avantaje greu de ignorat. In continuare te invitam sa descoperi cele mai importante informatii despre cultura de triticale.

 

Semanarea culturii de triticale

Nefiind o planta foarte pretentioasa, triticale poate fi plantata oriunde pe teritorul tarii, dar productivitatea maxima se inregistreaza in depresiunile intramontane si in regiunile submontane, ca si in nordul tarii. Daca este vorba despre utilizarea ca planta furajera, ea poate fi cultivata si la campie, existand inclusiv soiuri romanesti rezistente la frig si cu potential de productie ridicat.

Daca e sa discutam despre cultura in asolament, triticale poate fi cultivat dupa fasole, naut, soia, mazare, rapita, cartofi, floarea soarelui sau chiar cereale paioase de un an.

Se evita cultivarea de triticale pe terenuri unde s-au cultivat paioase timp de 2 sau mai multi ani. Desi nu au nevoie de la fel de multa caldura ca atunci cand se seamana graul, necesarul de apa este ceva mai mare decat la alte cereale, mai ales in perioada de formare a bobului. Se considera ca soluri favorabile sunt cele nisipoase si cele acide. 

Conditii optime pentru insamantare

Pregatirea terenului este foarte importanta pentru o productivitate buna. Se incepe cu o aratura de vara la 20 – 25 cm adancime, continuata cu aratura de toamna la 18 – 20 cm adancime si cu un discuit la 12 – 15 cm. Cu o zi inainte de insamantare, se pregateste patul germinativ printr-o trecere cu combinatorul.

Intervalul optim pentru insamantare este intre 15 septembrie si 1 octombrie in zonele mai inalte si in perioada 1 – 15 octombrie in zonele de campie. 

Densitatea de cultivare este de 500 – 600 boabe germinabile/mp; distanta dintre randuri este de 12.5 cm. Cantitatea de samanta folosita este estimata la 270 – 300 kg samanta la hectar, similar cu cantitatea de samanta de grau la hectar. 

 

Fertilizarea culturii de triticale

Spre deosebire de grau, fertilizarea se face cu doze mai mici de ingrasaminte, aplicate in doua etape. 

Fertilizarea de baza se realizeaza toamna, cu azot, fosfor si potasiu. Daca fosforul si potasiul se aplica toamna, azotul se imparte in doua aplicari, toamna si primavara. Dozele se ajusteaza in functie de fertilitatea solului.

Fertilizarea faziala sau suplimentara se aplica primavara si poate fi si ea impartita in 2 aplicari. 

 

Recoltarea culturii de triticale

Daca intentionezi sa obtii masa verde, cultura se recolteaza in faza de burduf, inainte sa aiba loc inspicarea si inainte ca boabele sa ajunga la o umiditate mai mica de 16%. Principiul e menit sa reduca pierderile prin scuturarea boabelor, ceea ce inseamna o calitate superioara a furajului. Productia de masa verde este de 20 – 25 t/ha.

Daca intentionezi sa folosesti boabele, ele trebuie sa fie complet coapte inainte de recoltare. Productia variaza intre 4 – 6 t/ha. Luand in calcul toate lucrarile necesare si productivitatea estimata, se obtine un pret la triticale mai avantajos decat cel al orzului. 

 

Depozitarea culturii de triticale

Triticalele se depoziteaza dupa curatare, iar calitatea lor depinde de temperatura si umiditatea din depozit. Nivelul recomandat de umiditate este de 14%, iar temperatura maxima nu trebuie sa depaseasca 30 de grade Celsius. Verificarile in depozit se fac lunar.

Daca e nevoie, se poate preveni contaminarea cu insecte prin folosirea unui insecticid cu alfa-cipermetrin, care isi face efectul in 24 de ore de la absorbtia in organismul insectei.

Avantajele culturii de triticale

Triticalele combina caracteristici ale graului si secarei , astfel ca, tragand linie, alegerea culturii de triticale vine la pachet cu multe avantaje:

• Cereala este rezistenta la temperaturi scazute, perioada de vegetatie fiind mult prelungita;
• Ritmul de crestere este rapid, iar plantele obtinute au inaltimi de la 40 – 50 cm pana la 120 – 150 cm;
• Poate fi valorificata pe solurile acide, ceea ce te scuteste de costurile legate de imbogatirea solului cu calcar;
• Are o rezistenta genetica naturala la o gama variata de boli si daunatori;
• Are o valoare nutritiva superioara;
• Poate fi folosita ca furaj, fiind mai bogata cu 30% in lizina decat alte grane de toamna sau primavara;
• Se poate folosi pentru paine si produse de patiserie in combinatie cu faina de grau;
• Se poate folosi pentru productia de alcool si bioetanol;
• Se cultiva pe suprafete extinse, care se lucreaza cu utilaje performante; poti pastra motocoasa electrica pentru lucrul in gradina. 

 

Care sunt bolile si daunatorii care afecteaza cultura de triticale?

Desi mai rezistenta decat alte culturi de cereale, cultura de tritical are nevoie de o gestionare responsabila pentru a fi ferita de bolile si daunatorii care o pot afecta. Printre cei mai intalniti sunt:

• Fusarioza spicelor, produsa de unele specii de fungi care contamineaza boabele cu micotoxine, facandu-le improprii pentru consum. Pentru prevenire e importanta rotatia culturilor in asolament si utilizarea de seminte sanatoase, tratate cu antigungice;
• Septorioza sau rugina bruna, o boala care ataca frunzele determinand uscarea su caderea acestora; umiditatea crescuta, solul argilos si patul germinativ pregatit insuficient sunt printre cei mai importanti factori de risc. Pentru prevenire se insamanteaza terenul toamna cat mai tarziu si se aleg soiuri cu pai lung;
• Rugina galbena e produsa de ciuperci, raspandirea lor pe calea aerului punand in pericol suprafete foarte intinse
• Tripsii sunt insecte raspandite mai ales in zona de campie, care prolifereaza mai ales dupa iernile blande si primaverile secetoase; larvele sunt eliminate prin aratura adanca, deci infestatia este prevenibila;
• Paduchele verde se combate exclusiv cu ajutorul insecticidelor; 
• Carabusul cerealelor se indeparteaza prin aratura, discuire si grapare, care ar trebui sa distruga larvele.