Ce trebuie sa stii despre cultivarea fasolei

Am modificat articolul ultima data pe: 09.02.25

 

Exista aproximativ 20 de specii de fasole, grupate in 4 varietati principale, cele mai importante diferente fiind date de forma boabelor. Cultura de fasole este extrem de adaptabila, adecvata la altitudini dintre cele mai variate, foloseste un procent mic din nutrientii din sol si este favorabila albinelor. Mai multe despre asta poti afla in continuare.

 

Cultura fasolei este la indemana multor gradinari amatori, iar fasolea este un aliment sanatos, bogat in nutrienti si care reprezinta o sursa importanta de proteine. In continuare, raspundem unora dintre cel mai frecvente intrebari legate de cultivarea fasolei.

 

Care sunt cele mai bune soiuri de fasole?

Inainte de a infiinta o cultura de fasole trebuie sa iei in calcul cateva aspecte. Cel mai important pas este alegerea unui soi adecvat altitudinii si solului din zona in care va fi infiintata cultura. De pilda se recomanda tipuri de fasole timpurii, care fructifica devreme, inainte de inceperea perioadei secetoase. Soiurile de fasole oloaga sunt unele dintre cele preferate de catre cultuvatori, portul pitic impunand nevoi reduse de ingrijire.

Un alt lucru pe care trebuie sa il stabilesti este daca intentionezi sa obtii o cultura de fasole boabe sau fasole pastai.

Locul in asolament

Desi fasolea planta nu este pretentioasa, pentru o productivitate buna exista cateva recomandari de care merita sa tii cont. De pilda, cultura fasolei nu este potrivita pe terenul pe care au existat floarea soarelui, rapita, leguminoase sau in, caci bolile comune o fac susceptibila. Nici cultura repetata pe acelasi teren nu e o idee buna, din aceleasi motive. Specialistii recomanda revenirea cu cultura de fasole abia la intervale de 4 ani, interval de timp in care majoritatea bacteriozelor, dar si gargarita fasolei dispar. 

Pe de alta parte, cultura fasolei este recomandata dupa cereale paioase, mai ales grau si orz de toamna, cartof, sfecla de zahar, tutun sau porumb. 

 

Pregatirea solului

Cand vine vorba despre cultura de fasole, este important ca solul sa fie bine maruntit si afanat, caci radacina plantei are o putere mica de penetrare a solului. Puterea de strabatere a plantei prin stratul de sol este de asemenea redusa, iar cantitatea de apa pentru germinare trebuie sa fie mare. 

Aratura se poate face primavara sau toamna, preferabil toamna, cand e urmata de lucrari de grapare si nivelare. Primavara, trecerile cu agregatele de pregatire a terenului se mentin la cel  mai scazut nivel posibil, altfel pamantul piere apa, iar germinarea se va face tarziu si inegal. 

 

Semanarea fasolei

In functie de suprafata de teren pe care intentionezi sa o cultivi si de utilitatea culturii obtinute – pentru vanzare sau pentru consum propriu – este posibil sa preferi ierbicidarea si ingrasarea solului inainte de semanare, sau dimpotriva, sa iti asumi riscurile reprezentate de boli sau daunatori (gargarita de fasole), in ideea in care obtii o cultura cat mai curata. 

In functie de suprafata lucrata, poti opta pentru semanarea manuala a fasolei, sau pentru cea automatizata. 

Daca optezi pentru fasole pitica, aceasta se seamana in randuri, cu o distanta de 40 cm intre randuri si 4 – 5 cm intre plante. Cultura de fasole urcatoare se semana in cuiburi cu 2 – 3 seminte, cu o distanta de 90 cm intre randuri si 40 – 50 cm intre cuiburi. Cultura fasolei necesita 1 – 1.4 kg samanta la 100 mp pt fasolea pitica si pana la 0.8 kg/100 mp pentru fasolea urcatoare. 

 

Recoltarea si pastrarea fasolei

Este dificil de determinat momentul optim pentru recoltare in camp; in gospodarie, ai libertatea de a selecta pastaile aflate in momentul optim de dezvoltare. In general, recomandarea din manualul agricultorului spune la recoltarea se face cand 70 – 75% dintre pastai s-au maturizat, iar semintele sunt tari, cu un nivel de umiditate redus la mai putin de 17%.

Intr-o prima faza, plantele sunt dislocate cu masini speciale. Dupa 2 – 3 zile, plantele uscate se treiera cu combina si cu echipament special, inclusiv cu site particulare, reglate in functie de temperatura si de gradul de umiditate al boabelor. 

Recoltarea mecanizata implica pierderi semnificative, acesta fiind motivul pentru care de multe ori se prefera recoltarea manuala – plantele se smulg sau se cosesc devreme sau tarziu, cand nivelul de umiditate atmosferica este crescut.

Dupa etapa treieratului, pentru depozitare, umiditatea boabelor trebuie scazuta sub 14%, altminteri exista riscul deteriorarii. Productivitatea medie este mai mica de 1000 kg boabe/ha, la nivel mondial. 

In conditiile din Romania, o productie de 1500 kg boabe/ha este considerata normala; in zonele in care exista instalatii de irigare, se obtin cu usurinta pana la 3000 kg boabe/ha. In conditii ideale, productivitatea multora dintre soiurile selectionate depaseste 4000 – 5000 kg boabe/ha. 

Combaterea buruienilor, bolilor si daunatorilor

Fasolea nu face fata atacului buruienilor, de aceea se considera ca cea mai importanta etapa de lucru in ingrijirea culturii este prevenirea dezvoltarii acestora. In cultura fasolei pe suprafete mari, recomandarea este de efectuare a 3 – 4 prasile mecanice intre randuri si 1 – 2 prasile manuale pe rand. Multe dintre prasile se recomanda a se efectua manual, pentru o mai buna precizie si pentru protejarea plantelor. 

Desi relativ rezistenta, fasolea nu este ocolita de boli sau de daunatori. Masurile preventive sunt printre cele mai importante: alegerea unor seminte sanatoase, alegerea unor soiuri rezistente si rotatia culturilor. 

Gargarita fasolei este considerata cel mai periculos daunator, care genereaza pierderile cele mai mari. Un asolament rational, cu o rotatie adecvata a culturilor, este esential pentru prevenirea acestor probleme. 

Irigarea in perioada de inflorire si la inceputul formarii pastailor este esentiala. Norma de udare este de 500 mc/ha, astfel incat umiditatea solului sa ramana la peste 50% pe o adancime de 50 cm.

 

 

Lasa un comentariu

0 Comentariu